Somnul ajută creierul să proceseze emoțiile: ce dezvăluie un nou studiu
Un nou studiu a dezvăluit un mod important în care somnul ajută creierul să proceseze emoțiile pentru ziua următoare și, deși descoperirile au fost descoperite la șoareci, ele ne-ar putea ajuta, de asemenea, să rezolvăm unele dintre misterele somnului la oameni.
Rolul somnului în funcția creierului este încă o enigmă, dar există dovezi copleșitoare că somnul cu mișcarea rapidă a ochilor (REM) îi ajută pe oameni să-și consolideze amintirile emoționale. Dar modul în care se desfășoară, de fapt, în creier este un lucru pe care oamenii de știință încă-l investighează.
Cortexul prefrontal este o parte a creierului care este puternic implicată în procesarea emoțională și, totuși, în timpul somnului REM, unii dintre neuronii săi, cunoscuți sub numele de neuroni piramidali, sunt ciudat de liniștiți.
Ar putea suna paradoxal la început. La urma urmei, cum ne ajută această parte a creierului să ne controlăm emoțiile în timpul somnului dacă nu este activă atunci când, de fapt, ne închidem ochii? Cercetările asupra șoarecilor adormiți și treji sugerează că liniștirea cortexului prefrontal în timpul somnului REM ajută întregul sistem să se reseteze.
Descoperirile sunt în concordanță cu alte studii recente care sugerează că somnul menține activitatea neuronală sub control. Fără un somn REM adecvat, rețelele din creier pot deveni „suprasaturate” cu mesaje emoționale, cum ar fi frica, ceea ce face mai dificilă determinarea semnalelor importante din zgomotul de fond. Când este treaz, acest lucru poate determina un șoarece să fie prea fricos sau să nu fie suficient de fricos.
Când sunt activi și treji, neuronii din creier primesc mesaje de la „brațele” lor (alias dendritele lor). Aceste mesaje sunt apoi transmise corpului neuronului (alias soma), care este responsabil pentru propagarea mesajelor către alți neuroni.
Somnul, încă un mister pentru oamenii de știință
În timpul somnului REM, totuși, neuronii din cortexul prefrontal al șoarecilor par să se comporte diferit. Dendritele prezintă activitate crescută, dar soma prezintă o activitate scăzută.
„Aceasta înseamnă o decuplare a celor două compartimente celulare, cu alte cuvinte soma adormită și dendritele treze”, explică neurologul Antoine Adamantidis de la Universitatea din Berna din Elveția.
În termeni simpli, această decuplare înseamnă că neuronii procesează informații pe care le-au primit deja, dar nu trimit mesaje. Întrucât corpul neuronului nu mai trimite atât de multe mesaje, brațele neuronului au timp să consolideze informațiile pe care le-au primit deja, în esență „învățând” ce mesaje primite ar trebui trimise și care nu.
Acest lucru permite creierului să răspundă mai bine la schimbările de mediu în ziua următoare, permițând animalelor să discrimineze între pericol și siguranță cu un efect mai mare. Când activitatea dendritelor a fost inhibată în timpul somnului REM, șoarecii din studiu și-au pierdut capacitatea de a discrimina semnalele audio asociate cu pericolul și siguranța.
Între timp, când soma nu a fost redusă la tăcere în timpul somnului REM, șoarecii au devenit mai adaptați la semnalele de pericol în general.
„Acest lucru poate duce la supraconsolidarea amintirilor emoționale observate în tulburările de stres post-traumatic și alte tulburări psihiatrice afective și de dispoziție adesea asociate cu tulburările de somn REM”, sugerează autorii.
Mecanismul nu a fost încă observat în neuronii umani, dar descoperirile ar putea ajuta oamenii de știință să înțeleagă mai bine de ce condiții precum tulburarea de stres post traumatic și tulburările de somn sunt atât de strâns legate.